Eliminarea risipei de ambalaje si stimularea reutilizarii – ce masuri se propun?

Comisia Europeana propune noi norme la nivelul UE privind eliminarea risipei de ambalaje, pentru a combate aceasta sursa, in permanenta crestere, de deseuri, precum si frustrarea consumatorilor.

In medie, fiecare european genereaza anual aproape 180 kg de deseuri de ambalaje. Ambalajele sunt unul dintre principalele produse care utilizeaza materiale prime virgine, intrucat 40 % din materialele plastice si 50 % din hartia utilizata in UE sunt destinate ambalajelor. Daca nu se vor lua masuri, UE ar urma sa inregistreze o crestere suplimentara cu 19 % a deseurilor de ambalaje pana in 2030, iar pentru deseurile de ambalaje din plastic – chiar o crestere de 46 %.

Noile norme au scopul de a pune capat acestei tendinte. Pentru consumatori, normele vor asigura optiuni de ambalare reutilizabile, vor elimina ambalajele superflue, vor limita excesul de ambalare si vor furniza etichete clare in sprijinul unei reciclari corecte. Pentru industrie, normele vor crea noi oportunitati de afaceri, in special pentru intreprinderile mai mici, vor reduce nevoia de materiale prime virgine, sporind capacitatea de reciclare a Europei si reducand dependenta Europei de resursele primare si de furnizorii externi, informeaza europa.eu.

Eliminarea risipei de ambalaje – masuri

De asemenea, Comisia aduce clarificari consumatorilor si industriei cu privire la materialele plastice de origine biologica, compostabile si biodegradabile: prin stabilirea aplicatiilor pentru care astfel de materiale plastice sunt cu adevarat avantajoase pentru mediu si a modului in care materialele respective ar trebui proiectate, eliminate si reciclate.

Propunerile constituie elemente-cheie ale Planului de actiune pentru economia circulara din cadrul Pactului verde european si ale obiectivului fixat de acesta de a face ca produsele sustenabile sa devina norma. Propunerile raspund, de asemenea, cererilor specifice ale europenilor, astfel cum au fost exprimate in cadrul Conferintei privind viitorul Europei.

Obiectivul principal este de a reduce deseurile de ambalaje cu 15 % pe cap de locuitor pana in 2040 in fiecare stat membru, comparativ cu situatia din 2018. Acest lucru ar duce la o scadere globala a deseurilor in UE de circa 37 %, in comparatie cu scenariul in care nu s-ar modifica legislatia. Aceasta se va intampla atat gratie reutilizarii, cat si gratie reciclarii.

Pentru a remedia transant problema ambalajelor superflue, anumite forme de ambalare vor fi interzise, de exemplu ambalajele de unica folosinta pentru alimente si bauturi atunci cand sunt consumate in restaurante si cafenele, ambalajele de unica folosinta pentru fructe si legume, sticlele de sampon in miniatura, precum si alte ambalaje in miniatura din hoteluri.

Eliminarea risipei de ambalaje si stimularea reutilizarii

Multe masuri au scopul de a face ca ambalajele sa devina complet reciclabile pana in 2030. Printre masurile respective se numara stabilirea unor criterii de proiectare pentru ambalaje; crearea unor sisteme-depozit obligatorii pentru sticlele din plastic si dozele din aluminiu, precum si clarificarea tipurilor de ambalaje – foarte limitate ca numar – care trebuie sa fie compostabile, astfel incat consumatorii sa le poata arunca in deseurile biologice.

Vor exista, de asemenea, rate obligatorii de continut reciclat pe care producatorii trebuie sa le includa in noile ambalaje din plastic. Acest lucru va contribui la transformarea plasticului reciclat intr-o materie prima valoroasa – dupa cum o arata deja exemplul sticlelor PET in contextul Directivei privind materialele plastice de unica folosinta.

Propunerea va disipa orice confuzie cu privire la sortarea ambalajelor in cosurile de reciclare. Fiecare ambalaj va purta o eticheta care sa indice din ce material este fabricat si in ce flux de deseuri ar trebui sa fie plasat. Containerele de colectare a deseurilor vor purta aceleasi etichete. Aceleasi simboluri vor fi utilizate peste tot in UE.

Pana in 2030, masurile propuse ar urma sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera generate de ambalaje la 43 de milioane de tone, comparativ cu 66 de milioane daca legislatia nu ar fi modificata – aceasta reducere fiind echivalenta cu emisiile anuale ale Croatiei. Utilizarea apei s-ar reduce cu 1,1 milioane m3. Costurile prejudiciilor aduse mediului pentru economie si societate ar fi reduse cu 6,4 miliarde EUR fata de scenariul de referinta pentru 2030, informeaza europa.eu.